DUHUL FARAONILOR DIN SECOLUL AL XXI – LEA

DUHUL FARAONILOR DIN SECOLUL AL XXI – LEA 

SIRIA ÎNTRE WASHINGTON ŞI MOSCOVA

Prof.univ.dr. Nicolae Radu

Istoria  nu uită niciodată, aşa cum nici noi nu avem voie să ne uităm eroii. După data 9/11 Septembrie 200, lumea nu a mai rămas la fel. Durerea a strâns lacrimi dincolo de naţionalităţi sau interese. „Atacul asupra celei mai mari puteri a lumii, în condiţiile în care nu era implicată în vreun conflict militar, uciderea a peste 3.000 de oameni pentru care acea dimineata arăta la fel ca oricare alta, ieşirea la rampă a celui care avea sa devină întruchiparea terorii, toate acestea erau lucruri neimaginate pana atunci nu doar de americani, ci si de lumea întreaga. Valori s-au rasturnat, credinţe s-au zdruncinat”(Jurnalul.ro, 12.09.2005).

 In condiţiile noului mileniu, fie că amintim de împărati, regi sau şefi de stat, se pare că faraonii au iesit din adormire. Puterea faraonilor era incontestabilă. Pe timpul lor, un supus care îşi privea stăpânul în ochi nu rămânea în viaţă. Luptele erau dure. Uităm însă la fel de uşor că nimic din tot ce se petrecea nu era întâmplător. Acelasi lucru se poate spune si acum. In pofida războaielor pentru pace, miza resurselor a fost şi este una puternică. Petrolul a încins spiritele, nevoia de control fiind evidentă din partea decidenţilor mondiali. Intâmplător sau nu, Orientul Mijlociu este în flăcări. Lumea arabă şi islamică clocoteşte, chiar şi în zile de odihnă şi de rugăciuni speciale ale musulmanilor (Stewart, 2011). Ţări precum Irak, Libia, Egipt sau ceva mai nou Siria se pare că şi-au pierdut liniştea pe drumul reconstrucţiei atât de aşteptate. Preşedinţii Saddam Husein, Muammar al-Gaddafi, Muhammad Hosni Sayyd Mubarak au ieşit de pe scena internaţională, primii doi  fiind executaţi, cel din urmă aflându-se închis pe viaţă, după 30 ani de conducere absolută asupra Egiptului. In jocul de putere, presedintele sirian Bashar al - Assad incomodează. După doi ani de lupte civile interne, dar şi după nenumărate semnale date de administraţia de la Washington că este vremea schimbării, preşedintele Bashar al - Assad rezistă, iar Siria, din păcate, sângerează. Siria este zdrobită metodic de peste doi ani, la fel şi populaţia acesteia (Sitaru, 2013). Nu putem să nu ne întrebăm de ce toate acestea?

 In anul 2011, Siria a refuzat propunerea Turciei cu privire la de gazoduct Qatar - Arabia Saudită - Irak - Siria - Turcia, de unde gazul putea fi exportat şi spre Europa, fiind scoasă din joc Rusia. Întâmplător sau nu, tot  Siria este cea care se opune eforturilor statului Israel in a controla resursele uriase de petrol şi gaz descoperite in anul 2010 in Marea Mediterană, respectiv in Bazinul Levantin (Pop, in, ziua.news). Astfel, mai este întâmplător oare faptul că Israelul şi-a proclamat imediat dreptul de exploatare, susținând că se află în Zona sa Economică Exclusivă (ZEE)? Preocuparea Occidentului pentru  locul detinut de Islam în contexte istorice succesive,  sa reprezinte doar un paravan in atingerea unor scopuri prestabilite?  Potrivit datelor oferite de Departamentul de Energie al SUA, procentul din producţia mondială de petrol ce revine producătorilor majori ai Nordului va scădea de la 27%, în 2001, la 18%, în 2025, în timp ce partea din producţie a producătorilor din Africa, America Latină şi Orientul Mijlociu va creşte de la 50% la 61%.

Tara	Productia totala de petrol (milioane barili/zi)	Exportul net de petrol milioane barili/zi)
Emiratele Arabe Unite (OPEC)	2,76	2,33
Kuweit (OPEC)	2,51	2,20
Nigeria (OPEC)	2,51	2,19
Marea Britanie	2,08	0,28
Algeria (OPEC)	1,93	1,68
Irak (OPEC)	2,03	1,48

Fig.1. Topul productiei de petrol

În contextul amplificării competiţiei economice mondiale, cucerirea şi menţinerea pieţelor este în primul rând o problemă de resurse (Popescu, 2008). Apare tot mai clar faptul că tendinţele geopolitice actuale cât şi cele de perspectivă sunt de natură preponderent economică. Economia mondială este dependentă în continuare de resursele energetice convenţionale, iar criza energetică continuă să se adâncească. „Maximul istoric”al barilului de ţiţei evoluează aproape săptămânal, iar pentru majoritatea statelor devine tot mai dificil accesul la resursele scumpe. Marii giganţi ai economiei mondiale sunt într-o competiţie acerbă pentru câştigarea supremaţiei pe piaţa „aurului negru”. Lupta pentru energie nu se mai poarta în culise. Ea s-a mutat şi în teatrele de război şi va continua să deschidă şi alte teatre, Siria fiind exemplul cel mai apropiat.

Analizand faptele, personal nu cred în iminenţa acestui război, cu atât mai mult cu cât Moscova veghează, iar Statele Unite ale Americii asteaptă aprobarea Congresului american. Decizia preşedintelui Barack Obama de a cere votul Congresului cu privire la un atac asupra Siriei i-a luat prin surprindere pe adepţii intervenţiei militare americane şi pe analiştii politici deopotrivă, după ce toate pregătirile sugerau un atac iminent asupra obiectivelor militare siriene (mediafax.ro, 02.09.2013). Decizia Parlamentului britanic, de a nu permite trupelor britanice să ia parte la conflict, pare să fi cântărit mult în reorientare, fie doar si temporara, a preşedintelui Barack Obama. Nu sunt de neglijat nici neînţelegerile dintre preşedintele Barack Obama şi Vladimir Putin în dosarul sirian. Firesc, jocurile de culise nu sunt excluse. Deplasările la Moscova ale prinţului Bandar bin Sultan, fost ambasador vreme de 20 ani la Washington (epoch/time/romania.com, 28.08.2013), in prezent şeful spiona­ju­lui saudit, nu sunt întâmplătoare. Este oare posibil ca drumul emisarului arab la Kremlin să anunţe înţelegeri pentru pace sau chiar reconversia unor interese? Discuţiile par să fi oferit Rusiei o alianţă cu cartelul marilor producătorilor de petrol OPEC.

 In mod sigur, un  război nu aduce nimic bun, fapt susţinut şi de cancelarul german Angela Merkel. Strategia decidenţilor mondiali este din ce in ce mai clară.  Mult mai important este cine şi cum îşi va afla locul la masa celor puternici. Cine va câştiga oare cel mai mult? Să reuşească Statele Unite ale Americii să îşi menţină supremaţia fie acesta doar şi pentru „democratizarea” lumii arabe? Să înţelegem oare că Israelul va prelua supremaţia Statelor Unite ale Americii în Orientul Mijlociu? Cine se află în spatele puterii? SUA se află în spatele Israelului sau Israelul este omniprezent în spatele SUA?

Notă bio-bibliografică  -  Prof. univ. dr. Nicolae Radu

- Căsătorit, un copil;
- Este absolvent al Academiei Naţionale de Informaţii şi al Facultăţii de Istorie, Universitatea „Hyperion";
- Deţine două doctorate, în psihologie şi filologie;
- În anul 2007 a absolvit Colegiul Naţional de Apărare;

- În baza rezoluţiei CNATDCU din data de 28.10.2010, prin Ordinul  Ministrului Educaţiei şi Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5.896 din 20.12.2010, profesor universitar;

- A scris 10 cărţi şi 128 de articole centrate pe teme de interes, desprinse din psihologie, istorie, antropologie socială şi identitatea organizaţiilor teroriste; în prezent este profesor în cadrul Facultăţii de Sociologie-Psihologie, Universitatea „Spiru Haret" şi desfăşoară activităţi didactice, în calitate de profesor invitat, la mai multe universităţi din ţară;

- Intre 2007 / 2009 a indeplinit functia de consilier, comisar şef, Cabinet secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei  Administrative, iar in anul 2009 consilier, comisar şef, Departamentul Securităţii Naţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

- Din anul 2009 - Expert evaluator ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Cărţi publicate
Antropologie, istorie

- Radu, N., Din tainele Vlăsiei. Câmpia Vlăsiei, Codrii Vlăsiei, Ţara Vlahilor, Ed. FED PRINT, Bucureşti, 2002, 191 p.;
- Radu, N., Antropologia Existenţei. Structuri sociale, magice şi religioase în Câmpia Vlăsiei, Ed. FED PRINT, Bucureşti, 2003, 191 p.;
- Radu, N., Pe aripa destinului. Moara Vlăsiei - Căciulaţi, un sat desprins din vechiul Regat, Ed. FED PRINT, Bucureşti, 2004, 239 p.

Psihologie
- Radu, N., Cruciada Psihologului. Cum să ne învingem teama de testul psihologic, Ed. BAGR, Ministerul Justiţiei,Bucureşti, 2005, 152 pagini, ISBN 973 - 0 - 03731-4, Fond - Biblioteca Naţională;
- Radu, N., Recurs la Siguranţa Statului. Evaluarea psihologică a personalului destinat misiunilor speciale, Ed. FED PRINT, Bucureşti, 2006, 152 p.;
- Radu, N., Teste psihologice pentru orientarea în carieră şi autocunoaştere, Ed. POLIROM, Iaşi, 2006, 183 p.

Epistemologia terorii
- Andreescu, A.; Radu, N., Geneza Terorii. Masuri corelative antiteroriste. Ed. ARTPRINT, Bucuresti, 2007, 158 p.;
- Andreescu, A.; Radu, N., Organizaţiile teroriste. Conceptualizarea terorii vs. Securitatea europeană, Ed.MAI, Bucureşti, 2007, 195 p 3.

Andreescu, A.; Radu, N., Jihadul Islamic, Ed.MAI, Bucuresti, 2008, Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Cod CNCSIS 270

Teze de doctorat
- Radu, N., Individualitate şi specificitate etno - culturală în Câmpia Vlăsiei, Facultatea de Litere şi Istorie, Universitatea Craiova, 2000, 278 p.;
- Radu, N., Validarea unui sistem de evaluare psihologica, in scop de selectie si avizare periodica a personalului destinat misiunilor speciale, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti, 2005, 382 p.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ANDREESCU, A.; RADU, N., (2008). Jihadul Islamic, Editura Codex, Bucureşti, 2008

ANDREESCU, A.; RADU, N.,(2008). The voice of terror between ISLAMIC  LOW and CIVILIZATION CONSCIOUSNESS, in, “Romanian Military Thinking”, april - mai, vol 2

ANTIPA, MARICEL, (2010). Triumviratul dezastrului global. Terorism global, Ed. “Monitorul Oficial”, Bucuresti, 2010

BAHMAREANU, C. (2006). Resursele energetice şi mediul de securitate la începutul secolului XXI, Universitatea Naţională de Apărare „CAROL I”, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate - Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti.

BARNA, C., (2007), Occident vs. Islam: globalizarea războiului sau a păcii?, în, “Cadran Politic”, nr.43.

CHERIM ENGHIN, (2007), Islam , religia terorii ?, Fundatia Taiba, Constanta.

CHOMSKY, N., (2003). America in cautarea dominatiei globale: Hegemonie sau supravietuire , Ed. Antet, Bucuresti.

LOZNEANU, V., Convorbiri despre Orientul Mijlociu, Manuscris, 2013

SITARU, LAURA,  lector dr. la secţia de limba arabă a Universităţii din Bucureşti şi cercetător la Institutul Diplomatic Român, idr.ro.

SIRBU, BENEDICT. I. (2013). Razboiul de gherila intre terorism si lupta pentru libertate,. Manuscris rev.

STEWART, ROSS, (2011). Orientul Mijlociu in flacari, Bucuresti, Ed. Niculescu.